Originar din Orientul Mijlociu, cresonul este mult mai răspândit în Arabia, Egipt, Persia şi Tibet. Faptul că s-au găsit seminţe de creson în piramidele egiptene dovedeşte vechimea acestui condiment.

Originar din Orientul Mijlociu, cresonul este mult mai răspândit în Arabia, Egipt, Persia şi Tibet. Faptul că s-au găsit seminţe de creson în piramidele egiptene dovedeşte vechimea acestui condiment. Acum există peste 40 de specii diferite, dintre care, cele mai folosite sunt: cresonul de fântână, condurul doamnei şi gălbenelele alpestre.

Cresonul picant

Gustul picant al cresonului a cucerit, treptat, şi bucătăria Europei. Frunzele mature ale cresonului de grădină sunt folosite în special la salate, dar, mărunţite bine, pot fi adăugate şi în diferite mâncăruri. Fiindcă se cultivă foarte uşor, cresonul poate fi folosit şi pe timp de iarnă. Cine vrea să aibă verdeaţă proaspătă în casă nu are nevoie decât de o casetă de plastic, în care se pune un muşchi sau argilă şi se presare câteva seminţe de creson. La o temperatură de 10-15 grade, cresonul răsare în mai puţin de 24 de ore. În bucătăria germană se folosesc în special frunzele tinere de creson, care sunt mai delicate la gust, foarte fragede şi doar puţin picante. Acestea se mărunţesc pentru ca, apoi, să fie presărate chiar şi pe sandvişuri. Cei care vor să folosească cresonul pentru garnisit ar face bine să îl aşeze sub formă de bucheţele pe platouri. În bucătăria franceză frunzele de creson se vând la legătură, iar apoi sunt folosite în special pentru sosuri. Cunoscătorii spun că folosite la pregătirea ouălor, frunzele de creson dau o aromă excelentă mâncărurilor.

Sănătate

Chiar şi nutriţioniştii recomandă folosirea cresonului în alimentaţie. Bogat în uleiuri esenţiale, cresonul este indicat celor care suferă de bronşită cronică, tuse convulsivă. Totodată, combate oboseala,