Sătui de criticile apărute în presă, funţionarii Primăriei Capitalei au inventariat fiecare centimentru de iarbă care a supravieţuit prin Bucureşti. I-au adunat, i-au împărţit la numărul de locuitori şi le-a dat că fiecare bucureştean se bucură, în medie, de 16,38 de metri pătraţi de verdeaţă. Tot suntem sub media UE, de 22 de metri pătraţi de cap de locuitor , dar nu foarte departe. În disperarea de a demonstra că bucureştenii sunt cârcotaşi dacă se plâng că îi sufocă betonul, la adunarea spaţiilor verzi s-au folosit toate „resursele”, chiar şi cele la care, sigur, nici un european nu le-ar fi pus la socoteală: cimitirele.

Astfel, din cei 16,38 metri pătraţi de spaţii verzi, fiecare bucureştean are parte de 0,16 metri de morminte, 0,63 metri de pepiniere (! ), 0,15 metri de sere (!), 0,21 metri din curtea Palatului Parlamentului (!) şi 3,15 metri de păduri (!). În fine, spaţiul verde „normal”, cel luat în calcul în majoritatea ţărilor europene este format din 3,5 metri pătraţi pe cap de locuitor în parcuri şi grădini, 2,55 metri - din aliniamentele stradale şi 5,74 metri – din ansamblurile de locuinţe. (C.N.)

Sătui de criticile apărute în presă, funţionarii Primăriei Capitalei au inventariat fiecare centimentru de iarbă care a supravieţuit prin Bucureşti. I-au adunat, i-au împărţit la numărul de locuitori şi le-a dat că fiecare bucureştean se bucură, în medie, de 16,38 de metri pătraţi de verdeaţă. Tot suntem sub media UE, de 22 de metri pătraţi de cap de locuitor , dar nu foarte departe. În disperarea de a demonstra că bucureştenii sunt cârcotaşi dacă se plâng că îi sufocă betonul, la adunarea spaţiilor verzi s-au folosit toate „resursele”, chiar şi cele la care, sigur, nici un european nu le-ar fi pus la socoteală: cimitirele.

Astfel, din cei 16,38 metri pătraţi de spaţii verzi, fiecare bucureştean are parte de 0,16 metri de morminte, 0,63 metr