» Deocamdata, se stie sigur ca 30 de actuali parlamentari vor intra in competitie la alegerile locale din iunie si alti opt si-au exprimat deja dorinta de a candida.

» Tendinta de renuntare la Legislativ pentru o functie locala, in special pentru cea de sef de consiliu judetean, este clara chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati.

» Fenomenul se poate explica atat prin atractia pe care o exercita sefia judetelor, cat si prin lipsa de cadre de care se lovesc unele partide.

Introducerea votului uninominal pentru sefii de consilii judetene (CJ), la pachet cu importanta functiei si cu atributiile sporite ce revin in gestionarea banului public, a crescut substantial interesul politicienilor pentru respectivele posturi. Chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati, o tendinta este clara: tot mai multi senatori sau deputati isi manifesta disponibilitatea sa renunte la Legislativ pentru a incerca sa devina sef de judet. Unii dintre ei se gandesc probabil ca oricum le-ar fi greu sa obtina, prin vot uninominal, un nou mandat de parlamentar, mai ales ca numele unora sunt complet necunoscute alegatorilor din judetele pe care, teoretic, le-au reprezentat. Altii nu-si ascund intentia de a "juca la doua capete", in sensul ca vor candida pentru sefia unui consiliu judetean, iar daca nu le iese pasienta isi vor incerca norocul si pentru un nou mandat de parlamentar. In fine, mai exista si situatia europarlamentarilor care, la doar cateva luni de la castigarea mandatului de reprezentant al Romaniei in Legislativul European, au anuntat ca vor sa candideze la o primarie sau consiliu judetean. In aceste ultime cazuri, se intrevede lipsa de cadre de care sufera unele partide.

In categoria europarlamentarilor anuntati pentru locale se inscriu Sorin Frunzaverde (PD-L), pentru sefia CJ Caras-Severin,