Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), care deţine toată baza de date referitoare la firmele înfiinţate în România, a devenit mărul discordiei între Ministerul Justiţiei şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Mocnit de câteva luni, conflictul a fost declanşat odată cu postarea, la sfârşitul săptămânii trecute, pe site-ul Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, a unui proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede trecerea ONRC din subordinea Ministerului Justiţiei, unde se află în prezent, în cea a Camerelor de Comerţ.

După apariţia sa în perioada interbelică şi desfiinţarea în 1950, din cauză că nu era compatibil cu economia socialistă, Registrul Comerţului a fost reînfiinţat, în 1990, pe lângă Camerele de Comerţ. Ulterior, începând cu 2002, ONRC a devenit instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din veniturile proprii, trecând în subordinea Ministerului Justiţiei.

Camera de Comerţvrea eficienţă

Conducerea CCIR consideră că revenirea ONRC în subordinea Camerelor de Comerţ, care este o organizaţie neguvernamentală autonomă, ar reduce birocraţia, ar scurta termenele obţinerii informaţiilor de către firme şi ar aduce bani la bugetul de stat. Potrivit reprezentanţilor CCIR, transferul ONRC la Camerele de Comerţ ar uşura mult activitatea companiilor. În plus, banii proveniţi din taxele încasate de la companii ar putea fi folosiţi pentru accesarea de fonduri europene, organizarea de târguri şi expoziţii, ne-a declarat Valentin Cismaru, vicepreşedinte al CCIR.

În prezent, veniturile ONRC sunt folosite pentru salariile angajaţilor, reconfigurarea sistemului informatic, care permite depunerea on-line a declaraţiilor, dar şi pentru achiziţia de sedii.

Veniturile înregistrate anul trecut de Registrul Comerţului se cifrează la 35 de mili