"Are 23 de ani si are cancer"
Ma numesc Catalina Alexa, sunt profesoara de istorie la Liceul "Mihail Kogalniceanu" din Vaslui si m-am hotarat sa va scriu, gandindu-ma ca ati putea fi ultima sansa a lui Bogdan. Bogdan Popa este un fost elev de-al meu, care a terminat liceul de matematica-informatica si, acum cateva luni, Facultatea de Teologie, sectia Pastorala. Un adolescent minunat, genul de tanar pe care orice mama si l-ar dori ca fiu si orice profesor ca elev. Blond, subtire, cu ochii de un albastru care iti intra direct in suflet, cuminte, inteligent, politicos, calm, rabdator, pasionat de lectura, bun la toate materiile, si totusi, optand pentru o facultate care a intrigat la vremea respectiva pe toata lumea. Un copil superb, care a avut o intuitie a adevaratelor valori, de la o varsta la care altii au cu totul alte prioritati.
Bogdan are 23 de ani si are cancer. A fost operat la Bucuresti si are nevoie de 20.000 de euro, pentru a urma un tratament in Italia, despre care medicii spun ca ar fi eficient in stadiul in care se afla. Mama lui e invatatoare si e divortata, nu au pe nimeni care sa-i poata ajuta. Pana acum, operatia si tratamentele facute la Bucuresti au costat peste 300 de milioane, bani pe care mama lui i-a cersit de la diverse persoane, care au devenit pe rand sensibile la drama lui Bogdan. Acum, insa, nu mai are forta sa repete exercitiul de umilinta. Asa ca merge si preda zilnic, cu sufletul frant, pentru ca din salariul de invatatoare sa poata sa reziste in continuare, asa cum s-o putea, in asteptarea unei minuni.
Mie nu-mi iese din cap si suflet ce elev a fost Bogdan si, mai ales, ce om a devenit. Ne plangem mereu ca nu avem profesorii, doctorii, preotii pe care ii meritam sau de care avem nevoie. Ma intreb daca uneori nu ii mai avem tocmai pentru ca atunci cand striga dupa ajutor, trecem indiferenti si ii lasam sa moara. Da
