Statul a pus la bătaie două scheme de ajutoare pentru cumpărarea de locuinţe. Nici una nu a ajutat însă prea mulţi români să se mute în casă nouă. În ciuda cererii mari de locuinţe şi a preţurilor în creştere, suma alocată de la buget în întreaga perioadă 2005-2008 nu a depăşit 54 de milioane de lei. Explozia preţurilor locuinţelor din ultimii ani a fost pusă pe seama cererii mult mai mari decât oferta. Preţul unui apartament a devenit restrictiv pentru mare

Statul a pus la bătaie două scheme de ajutoare pentru cumpărarea de locuinţe. Nici una nu a ajutat însă prea mulţi români să se mute în casă nouă. În ciuda cererii mari de locuinţe şi a preţurilor în creştere, suma alocată de la buget în întreaga perioadă 2005-2008 nu a depăşit 54 de milioane de lei.

Explozia preţurilor locuinţelor din ultimii ani a fost pusă pe seama cererii mult mai mari decât oferta. Preţul unui apartament a devenit restrictiv pentru mare parte a populaţiei, iar statul a intervenit prin scheme care să susţină finanţarea achiziţiilor. Nici subvenţiile la produsele de economisire-creditare pentru domeniul locativ, nici ajutorul de până la 10.000 de euro pentru construcţii noi prin credit ipotecar nu au avut însă până acum mult succes.

Primul sistem, cel al bonusurilor oferite de stat la sumele economisite în băncile pentru locuinţe („bausparkasse“) părea a avea mari şanse de succes, fiind popular în Austria, Cehia, Ungaria sau Slovacia. Deşi în celelalte state din Europa Centrală s-au finanţat astfel locuinţe de zeci de miliarde de euro, în România, timp de patru ani, întregul sistem a rulat doar puţin peste 100 de milioane de euro (incluzând depozite şi credite ale clienţilor). Deşi cei doi jucători prezenţi pe piaţă, HVB şi Raiffeisen, au avut rezultate mult sub cele din ţările-mamă, iar prima de stat s-a redus, Er