IOANA LUPEA: "Fără tratatul cu Ucraina, Traian Băsescu nu ar fi fost azi gazda primitoare a celei mai importante reuniuni din istoria NATO."

Acuzaţiile de vânzare de ţară aduse de şeful statului negociatorilor români ai Tratatului cu Ucraina şi denunţarea implicită a documentului chiar în ajunul summitului sunt gesturi uluitoare. România s-a declarat un suporter al aspiraţiilor Kievului de a se apropia de NATO, iar Ucraina, cel mai probabil, va fi marea vedetă a reuniunii de la Bucureşti. Cuprins de elan patriotic, Traian Băsescu a readus în discuţie, o temă cunoscută, dezbătută inclusiv pe blogul fostului premier Adrian Năstase, neexplicând nici cauza, nici scopul declaraţiilor sale.

Fără Tratatul de bază cu Ucraina, România nu ar fi fost admisă în NATO. Nici Traian Băsescu nu ar mai fi jucat rolul de gazdă primitoare a celei mai mari reuniuni din istoria Alianţei Nord-Atlantice. Ţara noastră s-ar fi aflat probabil printre statele care aşteaptă astăzi, cu sufletul la gură, să se deschidă din nou uşa NATO. Tratatul de bază a fost semnat sub presiunea candidaturii României la summitul de la Madrid, din iulie 1997, pe valurile stârnite de Ucraina cârmuită la acea vreme de Leonid Kucima. Or, una dintre condiţiile esenţiale pentru aderare a fost şi a rămas rezolvarea disputelor cu vecinii. Din punct de vedere al dreptului internaţional, cu Ucraina aveam încă litigii teritoriale nesoluţionate. Cu Moldova nu mai era nimic de convenit din moment ce Ion Iliescu îi recunoscuse statalitatea, iar cu Ungaria ne încheiasem socotelile privind drepturile minorităţilor.

Sentimentul general era că, la Madrid, avem o şansă istorică, datorită sprijinului activ al Franţei. Emil Constantinescu nu-şi permitea să o rateze refuzând parafarea unui tratat deschis. Prin document, cele două state se angajau că-şi vor stabili ulterior frontierele de stat şi