Vestea că oficialităţile din Ucraina încep discuţiile cu România şi Slovacia, în legătură cu privatizarea Combinatului Krivoi Rog, este interesantă pentru colosul indian Mittal, cel care deţine combinatul siderurgic de la Galaţi. Zvonurile circulă cu mare viteză. Se fac fel de fel de scenarii. Unul dintre acestea ar fi ca România să fie convinsă de partea ucraineană să renunţe la privatizarea Krivoi Rog, obiectiv strategic în care de la bugetul de stat s-au investit aproximativ 800 de milioane de dolari. Destul de stranie abordarea. În primul rând, România nu este interesată de această tranzacţie, chiar preşedintele Traian Băsescu susţinând acest lucru. Singura pretenţie a Bucureştiului este aceea de a-şi recupera o parte din investiţia făcută în colosul din Ucraina. Şi atunci, de unde acest scenariu? Lucrurile sunt mai complicate. Krivoi Rog, cunoscut şi sub denumirea KGOKOR, este subiect de dispută între coloşii siderurgiei. O bătălie cu miză imensă, deoarece combinatul are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa produselor siderurgice, oficialii de la Kiev susţinând că acesta ar putea produce, într-o primă fază, 6,6 milioane de tone de pelete pe an, cantitate care ar urca ulterior la zece milioane de tone. Din arsenalul de război nu lipsesc nici armele politice. Să ne amintim de faptul că, imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale, Viktor Iuscenko a intervenit dur în această afacere. Atunci, preşedintele a blocat vânzarea combinatului Krivoi Rog, la care statul român deţine o participaţie de 28%, după publicarea unor informaţii potrivit cărora serviciile de securitate investighează condiţiile în care a fost încheiat acordul privind transferul de proprietate. Decizia lui Iuscenko a fost determinată de informaţiile publicate de agenţia de presă Interfax, care a relatat că serviciile de securitate au intervenit pentru a împiedica pierderea contro