In febra stirilor despre summitul NATO, o informatie care arata ritmul dramatic de transformare a economiei a trecut neobservata: cererile de finantare de la Uniunea Europeana pentru primele proiecte in agricultura si mediul rural au fost de patru ori mai mari decat oferta.
Astfel, agricultorii si autoritatile locale din mediul rural au depus 918 proiecte in valoare de 728 milioane de euro pentru prima sesiune a Programului National de Dezvoltare Rurala, la o oferta de finantari posibile de 194 mil. euro. Sunt proiecte pentru achizitii de utilaje, dar si proiecte de aductiune a apei.
Urmatoarea etapa, in aprilie, aduce finantari de 212 milioane de euro, iar pentru anul acesta sunt disponibili 1,4 miliarde euro numai pentru agricultura si infrastructura satelor.
Acestia sunt primii bani adevarati de la Uniunea Europeana, iar interesul urias arata ca taranul roman, asa cum este el in statistici - batran, cu un teren de 1-2 hectare in exploatare, cu 1-2 vaci - este pregatit sa iasa la bataie pentru banii de la UE.
Mediul rural poate fi urmatoarea sursa de crestere pentru economia romaneasca, care isi va pierde incet-incet atractia nr.1: forta de munca ieftina.
Motorul economiei au fost anul trecut constructiile, iar industria a tinut trena. Daca nu am fi avut dezastrul din agricultura cauzat de seceta (vezi articolul de mai jos) - productia de grau, de porumb, de sfecla, de floarea-soarelui a atins minime record -, PIB-ul ar fi crescut cu 8-9%, nu
cu 6,6%.
Poate fi capabila agricultura romaneasca sa produca necesarul de consum si sa se bata la export cu grecii, turcii si spaniolii, de unde importam acum cele mai multe produse alimentare? Fara indoiala. Iar in contextul cresterii mondiale a pretului la cereale, in agricultura ar putea sa nu se mai piarda bani incepand din acest an.
Cererea mondiala de alimente bogate in pro
