Există o cheie a succesului cunoscut de vinurile abruzzeze în Italia, în Europa şi în lume? “Un interes continuu, timp de milenii, pentru cultura viţei-de-vie şi producerea vinului”, ne-a răspuns Gaudenzio D’Angelo, preşedintele Asociaţiei Somelierilor din Abruzzo.
Există o cheie a succesului cunoscut de vinurile abruzzeze în Italia, în Europa şi în lume? “Un interes continuu, timp de milenii, pentru cultura viţei-de-vie şi producerea vinului”, ne-a răspuns Gaudenzio D’Angelo, preşedintele Asociaţiei Somelierilor din Abruzzo. “În regiunea noastră, enologia nu datează de ieri, ci din timpul etruscilor”. Şi, dacă până nu demult exista credinţa că vinul a pătruns în Italia după colonizarea grecească din secolul al VIII-lea î.Hr., astăzi sunt posibile argumentări ştiinţifice ale cultivării viţei-de-vie (şi, implicit, a producerii vinului) încă din Epoca de Bronz. Datând din această perioadă, au fost descoperiţi în Abruzzo sâmburi de strugure, fosilizaţi, în aşezările protoistorice de la Tortoretto (de exemplu) sau în locuinţele lacustre de pe lacul Fucino.
Vinul la banchete
Unul dintre evenimentele lunii martie, la Bucureşti, l-a constituit de bună seamă vernisarea, la Muzeul Naţional de Istorie al României, a expoziţiei “Vinul la banchete – semne ale puterii” (Muzeul de Arheologie Naţională din Chieti, Abruzzo). Reţinem dintre obiectele expuse câteva mici vase de bronz, descoperite în mormintele femeilor cu rang înalt, vase ale căror formă şi dimensiune te duc cu gândul la actualele “linguri de somelier”. Este posibil ca aristocratele să le fi folosit – într-un gest care le aminteşte pe cele de astăzi, pentru a degusta vinul sau băuturile alcoolice.
O marcă abruzzeză
După ce în Antichitate funcţia ritualică, simbolică a vinului devenise foarte importantă, iar din punct