Seful NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anuntat imediat dupa sosirea sa la Bucuresti ca aliatii ar putea discuta la summit despre eventuale noi operatiuni militare in regiunea Kosovo. Revenirea Aliantei in Kosovo ar putea presupune ca statele membre, deci si Romania, care nu au recunoscut independenta acestei regiuni, sa isi schimbe pozitia.
Extinderea NATO cu trei noi membri – Croatia, Albania si Macedonia –, apropiati geografic sau etnic de provincia Kosovo, are dublu tais, iar consecintele il sperie pe seful NATO. In interviul acordat in exclusivitate pentru "Romania libera", publicat in editia de ieri, Jaap de Hoop Scheffer a aratat greutatea deciziei pe care aliatii trebuie sa o ia la Bucuresti: "Eu cred ca se va ajunge la o solutie in privinta extinderii, pentru ca, daca nu gasim una la acest summit, am putea sa ne confruntam cu niste consecinte pe care nu vreau sa mi le inchipui".
Specialistii in politica externa au incercat sa clarifice eventualele consecinte care il sperie pe seful NATO. Astfel, exista trei scenarii. Primul dintre ele ia in considerare ipoteza ca NATO nu ajunge la un consens in privinta extinderii, ceea ce ar insemna o "paralizare" a Aliantei. Al doilea scenariu ia in discutie posibilitatea respingerii de catre NATO a celor doua state privite ca fiind inca nepregatite, Albania si Macedonia, ceea ce ar transmite un mesaj negativ Serbiei, Ucrainei si Georgiei in legatura cu aderarea si le-ar putea orienta catre Rusia. Scenariul pozitiv presupune ca NATO le accepta pe toate cele trei candidate, pentru a intoarce definitiv Serbia, Ucraina si Georgia cu fata spre Occident. Miza este una singura: stabilizarea securitatii in Balcani.
Extinderea Aliantei are dublu tais, iar consecintele ei il sperie pe seful NATO. Aliatii trebuie sa decida daca resping doua state nepregatite inca pentru NATO, Albania si Ma
