Odata cu summit-ul NATO, Romania face cunostinta cu noua miscare de protest de la nivel international Alaturi de George W. Bush si ceilalti sefi de stat veniti in Romania, au facut stire, ieri, si zecile de protestatari anti-NATO din Bucuresti care au fost umflati fara ezitare de mascati. Stirile despre militantii anti-NATO luati la sectie si cele despre declaratiile lui Bush si Traian Basescu au circulat cu egala repeziciune in Romania si in afara. Prezenta protestatarilor a devenit o obisnuinta in preajma oricarui eveniment international important, in special in timpul summit-urilor NATO si UE sau al reuniunilor unor institutii cu acoperire mondiala precum G8, Organizatia Mondiala a Comertului, Banca Mondiala sau Fondul Monetar International. Se intimpla destul de des ca amploarea incidentelor intervenite cu ocazia protestelor, nu de putine ori violente, sa aiba un ecou mai mare - pe termen scurt - decit semnificatia perceputa a intrunirilor internationale. Aceasta este si intentia protestatarilor, care au un arsenal extrem de variat si imaginativ de mijloace de atragere a atentiei. Grupul protestatarilor nu este, de fapt, un grup. Ii uneste aversiunea fata de marile puteri, fata de institutii care simbolizeaza globalizarea, "noua ordine corporatista" sau actuala distributie a puterii la nivel mondial. Ii mai uneste un anumit stil de viata nonconformist, bazat pe o subcultura a protestului bine inchegata si organizata in retele internationale destul de bine puse la punct, cu resurse deloc neglijabile. In general, au un discurs anti-establishment, adica sint "contra", "anti" fata de citeva simboluri tari ale ordinii instituite in interiorul statelor si la nivel international, dar, altfel, variaza in orientare. Unii sint anarhisti puri, altii doar libertarieni sau utopisti; unii sint militanti de extrema stinga, altii de extrema dreapta; printre protestatari se mai n