Problemele tehnice şi modalităţile de finanţare vor fi discutate în 2009. Sursa: Octavian Cocoloş

România se va afla sub protecţia unui scut antirachetă, pe care NATO a decis ieri, la Bucureşti, să-l construiască pentru a proteja flancul sud-estic al Europei. În încercarea de a tempera opoziţia Rusiei, în declaraţia finală a Consiliului Nord-Atlantic (CNA), a fost inserată o frază în care membrii NATO se declară „gata să exploreze potenţialul de interconectare a sistemelor antirachetă SUA, NATO şi Rusia la un moment potrivi“.

Summitul NATO a deschis uşile Alianţei pentru Croaţia şi Albania, dar a lăsat în aşteptare Macedonia, victimă a divergenţelor cu Grecia pe tema denumirii. Problemele interne au adus o victorie diluată pentru Ucraina şi Georgia, care nu au obţinut Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), ci numai promisiunea celor 26 de aliaţi că vor adera cândva, în viitor. Reintegrarea Franţei în structurile militare ale Alianţei va începe anul viitor.

„O acoperire cuprinzătoare“

Scutul american antirachetă care urma să fie instalat în Cehia şi Polonia va fi extins şi asupra României, sub umbrela NATO. La Consiliul Nord- Atlantic care s-a ţinut ieri la Palatul Parlamentului de la Bucureşti, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre NATO au decis să susţină scutul antirachetă al SUA şi să-l extindă şi asupra flancului sudic al Europei pentru a acoperi toate ţările Alianţei.

„Consiliul a hotărât ca sistemul de apărare antirachetă să aibă o acoperire cuprinzătoare a întregului teritoriu al Alianţei, iar NATO îşi asumă crearea unui scut antirachetă complementar pentru statele care nu sunt protejate de scutul american“, a anunţat preşedintele Traian Băsescu la final. Vestea vizează în special România, Bulgaria şi Grecia, descoperite complet în varianta americană a proiectului, dar şi Italia şi Turcia