Dintre cele trei state balcanice care asteptau de la Summitul NATO invitatia de a adera la Alianta, doar Albania si Croatia au avut motive de bucurie. Asa cum avertizase in repetate randuri, Grecia s-a opus aderarii FYROM la NATO, din cauza controversei nerezolvate a numelui.
Oficialii si jurnalistii din Republica Macedonia-FYROM nu si-au ascuns dezamagirea ieri la aflarea deciziei Aliantei de a amana aderarea tarii lor, luand decizia de a parasi lucrarile summitului. Decizia amanarii nu a fost insa una neasteptata, intrucat Grecia si-a facut clar cunoscuta pozitia: "Nu solutie la problema numelui, nu invitatie!". Oficialii greci si-au argumentat cauza in fata Aliatilor aratand ca, neacceptand un compromis in problema numelui, FYROM incalca principiul bunei vecinatati, unul dintre principiile fundamentale ale NATO. Neacceptarea de catre Skopje a unei denumiri care sa indice o clara delimitare geografica a partii din provincia istorica Macedonia pe care o ocupa FYROM implica posibile pretentii teritoriale, si nu doar pretentii asupra mostenirii istorice si culturale a Macedoniei lui Filip cel Mare si a lui Alexandru Macedon, au argumentat oficialii de la Atena. si aceasta, adauga ei, cu atat mai mult cu cat in FYROM au fost editate si publicate manuale si harti ale "Macedoniei Mari". Cum in cadrul NATO deciziile se iau prin consens si in unanimitate, FYROM nu a putut primi invitatia de aderare.
Ministrul de Externe al Greciei, Dora Bakoyannis, a declarat ca "vom fi fericiti cand vom putea primi si FYROM in NATO. (…) Dar pentru aceasta trebuie sa existe bune relatii intre noi. Grecia are puternice sentimente prietenesti fata de Skopje, vrem sa traim impreuna in pace si prosperitate, in UE si NATO. Dar pentru aceasta trebuie solutionata problema numelui, care treneaza de 15 ani". Ea a precizat ca sprijina continuarea negocierilor asupra numelui, de
