Str. Pictor Stahi nr 2. Rezervari la: 021/314.40.01 Am reusit sa ajung si saptamana asta la restaurant. Dar numai pentru ca nu incepuse inca summitul, asa ca am avut sansa sa ma confrunt doar cu traficul tragic, de zi cu zi, nu cu cel catastrofic care probabil ca va pune stapanire pe oras.
Asa am ajuns la Tulin, un restaurant care initial mi-a amintit de Tusin, mongolezul de la poalele blocurilor la care am aterizat acum ceva vreme. Dar odata ajuns la Tulin, mi-am dat seama ca nu au absolut nimic in comun. In primul rand, Tulin este situat langa Schitu Magureanu, la o aruncatura de bat de Cismigiu, intr-una dintre cele mai romantice si mai frumoase zone ale Bucurestiului, care au reusit, nu se stie cum, sa supravietuiasca entuziasmului constructiv al comunismului si post-comunismului (Doamne, cat poate fi de romantic parcul Cismigiu! ). Prin urmare, e normal ca Tulin se afla intr-o vila fermecatoare, luminoasa, cu camere dispuse neasteptat, cu pereti inalti, ferestre care dau spre parc si mobila eleganta. Mesele nu sunt multe, pentru ca probabil proprietarul nu a vrut sa sacrifice intimitatea si confortul clientilor in favoarea unei inghesuieli care sa-i mai stoarca niste castiguri. Daca ajungeti, va sfatuiesc sa mergeti la etaj, de unde privelistea e foarte frumoasa, iar intr-o incapere ceva mai pitita e amenajat si un separeu intim.
Tulin trimite cu gandul la Beirutul de dinainte de razboi, leaganul tolerantei si multiculturalismului, unde fiecare aducea ce era mai bun din neamul lui - unii excelau la partea comerciala, altii la latura culturala, iar altii la arta gastronomica.
La Tulin asa te simti - si decoratiile, si atmosfera, si serviciul si, dupa cum se va vedea, mancarea sunt de top, pe gustul bon-viveurilor din vechiul si nobilul Beirut. E, dupa parerea mea, cel mai elegant si mai autentic restaurant libanez, unde te i