Deşi istoria ne-a demonstrat că poporul român, în lunga sa existenţă, s-a adaptat la realităţi, sintagma a fost spusă mult mai târziu, la 28 mai  1940, de primul ministru Gheorghe Tătărăscu, atunci când, într-o convorbire cu regele Carol al II-lea, hotărăsc să  abandoneze starea de neutralitate în care se afla România şi să se apropie de Germania. Problema este că dacă s-a găsit un Emil Cioran să ne spună ce ar trebui să facem pentru a pune în practică sintagma „schimbarea la faţă a României”, n-a apărut încă filozoful care să ne dea un cod de ADAPTARE LA REALITAŢI A ROMÂNIEI. Poate Gabriel Liiceanu. Dar insistă prea mult pe americanizarea noastră şi atât. Nimic altceva. Ori un cod trebuie să aibă cel puţin şapte puncte. Poate domnul Pleşu?. Pe vremea lui Ceauşescu îl admiram mai mult pe domnul Pleşu pentru că atunci când scria ceva ne şi învăţa ceva, ori acum îşi ţine sfaturile într-un turn de fildeş…                      În lipsa filozofului pe tema amintită, românul se descurcă singur. Pleacă în ţări străine, managerii devin „descurcăreţi”, ţăranul lasă tot pârloagă şi fură de la vecinul care n-a fost atât de deştept şi a mai cultivat câte ceva, învârtiţii privesc cu jale în curţile fostelor IAS-uri în care e ruină şi nu mai au cum lua măcar o piuliţă, un motoraş acolo pentru „bicicletele „ lor,  tinerii caută metode de ieşit în şomaj, munca e descurajată….

Autori: Georgică MANOLE

                     Deşi istoria ne-a demonstrat că poporul român, în lunga sa existenţă, s-a adaptat la realităţi, sintagma a fost spusă mult mai târziu, la 28 mai  1940, de primul ministru Gheorghe Tătărăscu, atunci când, într-o convorbire cu regele Carol al II-lea, hotărăsc să  abandoneze starea de neutralitate în care se afla România şi să se apropie de Germania. Problema este că dacă s-a găsit un Emil Cioran să ne spună ce ar trebui să facem p