Capitala, plină de păsări şi mamifere, care încearcă să facă faţă dezvoltării urbane. Sursa: Octavian Cocoloş

În Bucureşti, animalele luptă pentru supravieţuire „cot la cot“ cu oamenii. Raţe, pescăruşi, şerpi, guzgani, mierle, fluturi, şopârle, veveriţe, chiar şi vulpi, toate pot fi zărite prin zona Capitalei. Cercetătorii de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ spun că fauna din Capitală nu a fost însă studiată clar vreodată, iar ce se ştie se ştie doar „din vedere“.

Doru Ruşti, cercetător în cadrul muzeului, spune că, în alte mari oraşe ale lumii, oamenii şi-au pus problema ce se întâmplă cu păsările şi mamiferele care populează metropolele. „S-a făcut, de exemplu, o comparaţie pe mierlele din Paris şi cele din Moscova. S-a pus întrebarea de ce sunt atât de multe mierle în Paris şi atât de puţine la Moscova. Şi au încercat să vadă cum le merge. Şi e foarte greu de realizat, pentru că păsările sunt foarte greu de urmărit. Au găsit ca indicator câţi pui scot în medie, pe an, mierlele dintr-o parte şi din cealaltă. Astfel, au văzut ceva de genul că la Paris erau 3,5 pui pe pereche, iar la Moscova, deşi erau mai puţine mierle în oraş, scoteau 5,5 pui în medie pe an. Explicaţia era simplă: mierlele din Moscova stăteau în pădurile per-urbane, în timp ce la Paris, neavând aşa ceva, se concentrau în oraş“, spune cercetă torul.

Păsări „de cartier“

În special, prin Capitală pot fi zărite anumite păsări care se leagă de viaţa oraşului. Malurile Dâmboviţei arată uneori ca pe litoral, pline de pescăruşi în căutare de hrană, iar mai nou au apărut şi lebedele.

„Pescăruşii au apărut acum vreo 20 de ani. Aici sunt două specii de pescăruşi. Sunt cei mici, care vin din nordul continentului, de la Marea Nordului, unde chiar e frig. Şi mai sunt pescăruşii argintii, mari, care cuibăresc pe blocuri înalte