Tandemul franco-german a blocat, impreuna cu alte opt state, membre intentia Statelor Unite de a invita Ucraina si Georgia in anticamera NATO. Alianta Nord-Atlantica a fost din nou dezbinata nu doar in privinta celor doua republici foste sovietice, ci si in cea a construirii unui scut antiracheta sub umbrela NATO. Succesul summitului de la Bucuresti s-a limitat la invitarea Croatiei si Albaniei, decizie care a demonstrat insa hotararea Aliantei de extindere in singura zona a Europei lasata in afara celor doua mari organizatii – UE si NATO. In schimb, primirea Macedoniei a fost amanata, fiind blocata prin veto de catre Grecia. Macedonia este in acelasi timp numele uneia din regiunile din nord ale Greciei, iar Atena afirma ca asta poate duce la confuzii sau poate incuraja anumite revendicari teritoriale ale Macedoniei asupra provinciei grecesti cu acelasi nume, unde traieste o minoritate slava ale carei drepturi nu sunt recunoscute de catre statul grec. Summitul NATO de la Bucuresti va ramane deci in istorie pentru decizia de extindere in Balcani, cu state care au contribuit la nelinistile din aceasta zona in ultimii 15 ani, dar si pentru incurajarea Georgiei si Ucrainei de a merge pe drumul democratiei. La randul sau, Macedoniei i s-a promis ca va fi primita in Alianta de indata ce-si va rezolva diferendul de nume cu Grecia. Totusi, fostul ministru de Externe Mircea Geoana considera ca "summitul este, din punctul de vedere al intereselor americane si al apropiatilor Americii, un esec rasunator" si ca "niciodata vointa exprimata in mod public de SUA nu a fost ignorata. E o infrangere si pentru tarile ca Romania, care s-au exprimat extrem de activ asupra problemei".

Pe de alta parte, seful Colegiului National de Aparare, Iulian Fota, crede ca evenimentul "a fost un succes in proportie de 80%", considerand ca orice promisiune din partea NATO este un pas inainte