După victoria repurtată deja zilele trecute, prin neoferirea statutului de ţări candidate la NATO pentru Ucraina şi Georgia, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dovedit în faţa membrilor Alianţei că are un cuvânt de spus. Ultima zi a celui mai mare summit din istoria NATO, organizat în această săptămână la Bucureşti, a fost deosebit de importantă, fiind dedicată consiliilor NATO-Ucraina şi NATO-Rusia. A fost ziua în care Rusia şi-a exprimat punctul de vedere, prin vocea preşedintelui Vladimir Putin, şi a fost ascultată cu mare atenţie de liderii ţărilor membre NATO şi nu doar de ei. NATO - „o ameninţare directă“Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat mulţumit de reuniunea sa de adio cu liderii NATO, dar a spus că planurile de extindere ale Alianţei ar putea deveni o ameninţare directă pentru Rusia. „Sunt mulţumit în mare de discuţiile pe care le-am avut. Au fost constructive“, a spus Putin, într-o conferinţă de presă ce a urmat celor 90 de minute de discuţii cu preşedintele american şi cu alţi lideri din NATO. Dar Putin şi-a reiterat vechile îngrijorări privind extinderea NATO spre est şi a spus că Moscova va considera apariţia unui bloc militar puternic la graniţele sale „o ameninţare directă“. În privinţa scutului antirachetă, Vladimir Putin s-a arătat mulţumit că Statele Unite au ascultat îngrijorările Rusiei. „Pozitiv este faptul că îngrijorările noastre legate de asigurarea propriei securităţi au fost ascultate“, a spus Putin la conferinţa de presă. „Vizita în Rusia a secretarului american al apărării, Robert Gates, şi a secretarului de stat Condoleezza Rice a arătat că partenerii noştri americani se gândesc la măsuri pentru sporirea încrederii şi a transparenţei, iar această activitate va continua“, a spus Putin. Pe de altă parte, preşedintele rus a pledat în faţa liderilor NATO pentru scoaterea Iranului din izolare. „Nimeni nu poate gândi la modul