Centrele culturale straine au schimbat fata biblioteconomiei autohtone, obligand-o sa se schimbe. Dintre bibliotecile romanesti, doar Biblioteca Centrala Universitara a convins ca schimbarea prin care a trecut nu e doar de imagine.
CRITERII
A) Fond de carte B) Diversitate C) Ambianta D) Evenimente E) Informatizare
Prin intermediul centrelor culturale occidentale, tinerii au luat cunostinta despre cum ar trebui de fapt sa arate o biblioteca si ce ar trebui sa contina ca sa atraga lumea spre cultura.
Astfel, ea ar trebui sa aiba un fond de carte (nu neaparat foarte divers, cat scump), continuu updatat, sa aiba o mediateca in care sa se gaseasca titluri de filme/stiluri muzicale noi, sa organizeze evenimente culturale alternative, pe teme de ultima ora. In aceasta zona de cultura urbana, standardul il face British Council, care are o deschidere clara spre culturile tinerilor, organizand inclusiv party-uri neconventionale; la polul opus se afla centrul de studii americane, o institutie aproape militara, in care accesul e la fel de dificil ca pe Aeroportul Kennedy, iar evenimentele organizate sunt plictisitoare, din proximitatea politicii. Oricum, marea problema a bibliotecilor de pe langa aceste centre culturale o constituie spatiul mic de depozitare, care le obliga sa-si restranga drastic fondul de carte. Dintre bibliotecile romanesti, cel mai bine s-au adaptat noului concept Biblioteca Centrala Universitara, care devine incet un spatiu prietenos pe model occidental, si Bibioteca Metropolitana din Amzei, care incearca timid sa-si deschida portile spre organizare unor evenimente mai neconventionale. La polul opus se afla Biblioteca Academiei, o institutie care restrictioneaza prin masuri birocratice accesul studentilor la fondul ei impresionant de carte.
Biblioteca Centrala Universitara (str. Boteanu 1)
1. BCU reuseste o me
