România a revenit pe prima treaptă a Europei după patru ani de absenţă
Imnul României s-a auzit din nou într-o sală de gimnastică, la o competiţie majoră. Trecuseră patru ani de la ultimul succes pe echipe, cînd gimnastica era pe mîinile lui Octavian Belu şi ale Marianei Bitang, şi doi ani de la ultima medalie individuală de aur. Din 2006, drumul gimnasticii româneşti a fost poleit fie cu bronz, fie cu argint la Campionatele Mondiale sau Europene.
Primul pas în anul olimpic a fost unul de aur. În Franţa, la Clermont-Ferrand, echipa formată din Steliana Nistor, Sandra Izbaşa, Anamaria Tămîrjan şi Gabriela Drăgoi nu a ratat şansa de a deschide sarabanda compeţiilor cu cea mai înaltă distincţie. Constanţa şi siguranţa lor au dominat adversarele, care s-au împiedicat atunci cînd nu aveau nevoie. Aparatele şi emoţiile nu le-au mai trădat pe nici una dintre fete. Steliana Nistor cu experienţa celor două medalii mondiale de argint n-a mai fost gimnasta timorată, Sandra Izbaşa a lăsat, undeva la Deva, amintirile accidentărilor, Anamaria Tămîrjan le-a completat, iar gimnasta care şi-a pierdut suzeta, aşa cum i se spune Gabrielei Drăgoi, a zîmbit în ritm de aur. "A fost un concurs greu şi echilibrat, cine a fost mai pregătită a reuşit să cîştige. Am demonstrat că aceste fete sînt o echipă", a spus Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al lotului olimpic.
Stăpîne pe ele
Concursul de ieri a început pentru componentele echipei României la paralele, unde Steliana a obţinut 15,700. Apoi a venit rîndul bîrnei, unde toate cele trei românce au obţinut punctaje peste 15,000. La mijlocul competiţiei, România făcea paşi mărunţi către locul întîi, pe care l-a confiscat după exerciţiile de la sol. Muzica proiectată peste covorul roşu din Franţa i-a adus Sandrei Izbaşa cel mai mare punctaj pentru echipa României, 15,750. La ultimul aparat, fete
