Criza creditelor ipotecare reactivează misiunea Fondului, pentru prima oară de la crearea lui, după al Doilea Război Mondial. Sursa: AFP
Criza americană a creditelor, extinsă rapid în Europa şi Asia, precum şi recenta prăbuşire a economiei Islandei reactivează misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), de promovare a unei economii sănătoase.
De la crearea sa, la sfârşitul celui deal Doilea Război Mondial, FMI a fost un actor mai degrabă secundar pe scena economică internaţională, fiind concurat puternic de Banca Mondială, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi chiar de experţii agenţiilor private.
Acum, Islanda ar putea cere un împrumut de la FMI pentru a-şi resuscita economia, iar mutarea este privită ca un succes al Fondului într-un moment extrem de sensibil pentru mediul de afaceri, scrie BBC. Dintre ţările dezvoltate, doar Marea Britanie a mai apelat până acum la ajutorul FMI pentru a ieşi dintr-un impas financiar, în anii ’70.
În ultimii cinci ani, Fondul a fost complet inactiv, însă noul său preşedintele - fostul ministru francez al finanţelor Dominique Strauss-Kahn - a decis să reformeze organizaţia. „Dacă nu reacţionează prompt acum, în plină criză a creditelor ipotecare, Fondul nu va mai putea să îşi demonstreze importanţa niciodată“, opinează Julian Jessop, economistul-şef al Capital Economics.
Bani pentru echilibru
Criza financiară prin care trece acum Islanda este relevantă pentru întreaga economie mondială: ţara are un deficit de cont curent imens, pe baza împrumuturilor uriaşe din ultimii ani. Chiar mai rău, sectorul bancar islandez este de circa opt ori mai mare decât valoarea economiei totale, coroana - moneda naţională - a scăzut cu 18% din martie, iar banca centrală se vede incapabilă să desfacă „iţele“. Când moneda naţională a unei ţări se pră
