Sunt buni prie­teni, de mulţi ani. Ambii, în­dră­giţi de public. Am­bii, cu un re­pertoriu foar­te frumos: Lucre­ţia Cio­banu şi Be­none Sinu­lescu.

Sunt buni prie­teni, de mulţi ani. Ambii, în­dră­giţi de public. Am­bii, cu un re­pertoriu foar­te frumos: Lucre­ţia Cio­banu şi Be­none Sinu­lescu.

Vorbesc la te­lefon destul de des. Din cauza traficului infernal din Ca­pitală se vizitează mai rar. Lucreţia Ciobanu locuieşte pe Calea Griviţei, Benone Sinu­lescu – pe Şoseaua Panduri. De la unul până la celălalt e cale destul de lungă, dar asta nu-i împiedică să vorbească foar­te mult la telefon. De aceea, Benone a acceptat, cu mare bucurie, să ne vorbească despre marea interpretă acântecului transilvănean. “Lu­creţia Ciobanu este cea mai mare interpretă a cântecului ar­delenesc. Această pasăre mă­iastră, în decursul strălucitor al carierei sale, a recurs pâ­­nă şi la cel mai mic amă­nunt atunci când a realizat un album, atunci când a apă­rut pe scenă sau la televizi­une. A ţi­nut atât de mult la valoarea melodiei, încât, niciodată, n-a făcut rabat la nimic. A ştiut să îmbine perfect textul cu ­mu­zi­ca”, spune Benone Sinulescu.

ŢINUTĂ. Cei doi interpreţi au cântat de foarte multe ori pe aceeaşi scenă. “Cu o ţi­nută statuară şi-a purtat costumul din Mărginimea Sibiului cum numai ea putea s-o facă, iar când apărea în scenă se făcea linişte, fiind admirată pretutindeni atât pentru superbul glas dăruit de Dumnezeu, cât şi pentru sinceritatea interpretării bijuteriilor culese din zona natală. Eu întotdeauna am comparat-o pe Lucreţia Ciobanu cu Ama­lia Rodriguez. Pentru mine şi pentru toţi fanii săi a fost şi va ră­mâne însă Crăiasa Mun­ţi­lor, cea care ştie să te introducă în mijlocul naturii prin cântecele şi poeziile acestora, de neegalat. Puţini sunt cei care ştiu că marea cântăreaţă a abordat şi alte genuri muzi­cale. Am ascu