Dupa obiceiul pamantului, opinia publica afla despre ocupatia misiunilor noastre dipomatice numai daca romanii aflati in strainatate ajung in boxa acuzatilor pentru viol sau crapa in conditii misterioase. In cazul lui Claudiu Crulic, mort intr-un spital din Cracovia dupa ce-a facut greva foamei deoarece sustinea ca nu este vinovat de furt, cum il acuzau polonezii, modelul e batatorit, deci nu mai mira pe nimeni.
Suprinzator, sau poate nu, este comunicatul Ministerul Afacerilor Externe, survenit la cateva ore dupa ce vicele pesedist Cristian Diaconescu a afirmat ca MAE trebuie sa-si asume raspunderea pentru moartea lui Crulic, eventual prin demisia lui Adrian Cioroianu.
Dupa ce afirma ca situatia romanului s-a aflat in permanenta in atentia autoritatilor noastre, MAE precizeaza ca acesta era acuzat de furtul unui portofel si folosirea cardului pagubitului, dar si ca omul era cercetat in cateva dosare asemanatoare. Clamand in permanenta ca nu este vinovat, Crulic a intrat in refuz de hrana, aspect asupra caruia ambasada nu a fost instiintata, adauga ministerul.
Cum a fost la curent in permanenta cu situatia barbatului, daca nu a aflat ca acesta face greva foamei, nu e un mister. In realitate, misiunile diplomatice au tot atata preocupare pentru soarta alor nostri cat am eu pentru productia de cuie a Madagascarului.
O spun mereu romanii care incearca sa obtina ajutorul consulatelor si ambasadelor, dar ma bazez si pe experienta mea personala. Fiindu-mi refuzat accesul in Turcia cu prilejul summit-ului NATO din Istanbul, deoarece in pasaport aduceam a arab cu dinamita pe el, am facut arest o noapte, dupa ce am fost dezbracat la piele si am fost supus la umilinte greu de priceput, inutile.
Am avut dreptul la un telefon, prin urmare l-am sunat pe consul, a carui preocupare, cand a aflat ce am patit, a fost sa tipe
