Vlad HogeaComisia Europeana statua, in Raportul pe anul 1997, ca "globalizarea poate fi definita ca procesul prin care pietele si productia unor tari diferite devin interdependente - o interdependenta din ce in ce mai accentuata, urmand dinamica inregistrata de comertul de bunuri si servicii, de fluxul de capital si tehnologie". Astazi, este unanim recunoscut ca mijloacele de comunicare (dintre care Internetul a avut, in ultimul deceniu, un rol covarsitor) reprezinta un factor favorizant al globalizarii. Primul ganditor care a intuit aceasta legatura de cauzalitate, inca de acum 4-5 decenii, a fost canadianul Marshall McLuhan. El a introdus conceptul de "sat global" ("global village" - in limba engleza), printr-o fraza celebra dintr-o lucrare a sa, tot atat de celebra ("Galaxia Gutenberg") "Noua interdependenta electronica recreeaza lumea dupa chipul satului global" Sau, intr-o alta formulare (din studiul "Intelegerea mijloacelor").

Contractat pe cale electrica, globul nu a ramas mai mare decat un sat. McLuhan era un profet in toata regula cand afirma ca informatia care circula (in primul rand datorita revolutiei tehnologice a mijloacelor de comunicare!) duce la strangerea legaturilor interumane la nivel global. Timpul i-a dat dreptate. Tot el statua, in "Mass-media si schimbarea culturala", ca "electricitatea este, de fapt, o extensie a sistemului nervos, comparabila cu un fel de membrana globala". Cat despre radio (care, acum jumatate de veac, avea importanta de azi a televiziunii digitale, telefoniei mobile si Internetului luate la un loc!), McLuhan arata ca "asigura o accelerare a informatiilor care provoaca accelerari si in alte mijloace. Este neindoielnic faptul ca reduce lumea la dimensiunile unui sat". Iata cat de plastic descria el caderea barierelor informationale in epoca moderna: "Telegraful traduce scrierea in sunet. Electrificarea scr