Argumentele pro şi contra independenţei Kosovo, opoziţia Greciei faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi agenda securităţii în sud-estul Europei au fost subiectele principale de dezbatere ale secţiunii “Politica externă şi agenda de securitate pentru Europa de Sud-Est”, din cadrul “The Economist Conferences” organizată, ieri, la Atena. Referindu-se la stabilitatea din Balcani, ministrul grec de externe, Dora Bakoyannis, şi premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, au citat exemplul Sloveniei drept un “model pentru celelalte state”, o adevărată poveste de succes în regiune. Mesajul transmis de Bakoyannis Macedoniei a fost acela de a încerca, alături de Grecia, să găsească o soluţie în ceea ce priveşte numele. Aceasta va trebui “să fie acceptată de ambele părţi”, fără a exista “învinşi şi învingători”.

Întrebată de “Adevărul” dacă, în contextul în care Albania a intrat în NATO, iar FYROM nu, se va produce instabilitate în zonă, mai ales că minoritatea albaneză din Macedonia a început deja să folosească modelul Kosovo drept sursă de inspiraţie, Bakoyannis a răspuns că relaţiile interetnice trebuie să ţină cont de regulile UE. “Relaţiile de colaborare între cele două mari grupuri etnice  (albanez şi slavo-macedonean) din FYROM trebuie să fie conform regulilor jocului din UE şi să aibă baze solide, foarte bine delimitate”, a precizat şefa diplomaţiei elene, adăugând însă că relaţiile nu pot fi stabile atunci când “problemele din trecut influenţează viitorul”.

Un caz unic

Schimbul de opinii dintre ministrul sârb de externe Vuk Jeremic şi cel albanez Lulzim Basha a fost urmărit cu interes de participanţii la conferinţă. Jeremic a afirmat că ţara sa “este gata să semneze Acordul de Stabilitate şi Asociere cu UE imediat”. El a apreciat că poporul sârb trăieşte “timpuri dramatice” şi că populismul şi confuzia  îşi vor spune cu sig