Se iau două capete mai mult sau mai puţin luminate, două inimi înfocate prin care pulsează dragostea şi se unesc pentru totdeauna. Sau până la divorţ. Avocaţii specializaţi într-ale despărţirilor au mai mulţi clienţi decât oricând, iar cuvântul preoţilor cade greu în sufletele fără repere ale tinerilor grăbiţi. „Sentimentul dragostei era mult mai puternic înainte de ’90. El trebuie să rămână esenţial în familie. Pe undeva, în aceşti ultimi ani, s-a produs o degradare umană. Lumea a uitat de porunca dumnezeiască, a uitat de jurământul depus în faţa altarului şi cade foarte repede şi uşor ispitelor de tot felul. Temporar, oamenii pierd dragostea iniţială şi nu mai au răbdare să se întoarcă la ea, s-o redescopere“, a spus Petre Mocanu, parohul Bisericii „Madona Dudu“, despre nefericirea celor care vin să-i vorbească. Direcţiile de statistică înregistrează peste 20.000 de divorţuri pe an. O viaţă în doi „până la adânci bătrâneţi“ pare un principiu „out of fashion“, iar modelele bunicilor şi părinţilor sunt perimate şi inutile. Viteza informaţiei şi ritmul ameţitor, uneori de zombi, au afectat şi relaţiile. În Dolj, la circa 2.500 de căsătorii, câte înregistrează Starea Civilă într-un an, corespund aproape 500 de divorţuri. „Da“ devine peste noapte „nu“. La 69 de ani, după aproape 40 de ani de mariaj, Ileana D. recunoaşte că gestul a fost simplu şi firesc: „Mă simt mult mai bine acum, deşi sunt singură. Îmi pare rău că nu am avut curaj mai devreme. Sunt lucruri pe care nu merită să le păstrezi. Aşa cum sunt oameni pe care nu trebuie să-i ţii lângă tine o viaţă“. Fără răbdare, fără iertare Timpul petrecut după bunul-plac, sportul, excursiile, bonusurile companiei au prioritate în faţa responsabilităţilor pe care le implică o familie. Toleranţa dispare pe nesimţite şi până la actul final mai e un pas de pitic, pe care oamenii de 30 de ani îl fac cu destulă uşurinţă.