"Pana-n prezent, n-am beneficiat de pe urma americanilor. Dar sunt convins ca pe termen mediu si lung, prezenta lor va fi benefica pentru localitate"

In anii '50, asteptarea americanilor provocase o isterie nationala, multi romani, printre care si multi tarani, ajungand sa-si petreaca noptile cu urechea lipita de stalpii de telegraf, sperand sa auda uruitul avioanelor eliberatoare. N-au venit atunci, ci cu mare intarziere dupa '89. Dar o intarziere care a rasplatit asteptarile. Romania este azi membra NATO, iar primii emisari in uniforma ai Unchiului Sam invata deja romaneste si mananca sarmale si mititei, in restaurantele din Constanta si Mihail Kogalniceanu. Ce miracol s-a petrecut? Cand si-au dat seama americanii ca Romania se afla intr-o pozitie cheie, pentru noile politici transatlantice? Cand, necand, minunea s-a intamplat si generalii din SUA au pus degetul pe harta si au rostit: "Let's keep our horses here!" (Sa ne stabilim aici!). Ca urmare, imediat dupa 2004, ofiterii romani de la Regimentul de Aviatie din Mihail Kogalniceanu au fost detasati la alte unitati, iar pana in prezent, au avut loc deja cateva schimburi de soldati si ofiteri americani sositi la instructie. S-au organizat licitatii, au fost desemnate cateva firme americane si una turceasca pentru construirea noii baze, iar in calitate de subcontractori, cateva firme romanesti au trecut la executia lucrarilor. Pe scurt, EI, cei asteptati de o jumatate de secol, sunt aici. In aceste zile, i-a vizitat chiar presedintele lor, George W. Bush. Cum ne raportam la aceasta noua si mult asteptata realitate? Primarul din "MK" (a se citi emkei, cum pronunta americanii), Valer - Iosif Muresan, fost pilot pe avioane de vanatoare MIG 23 si MIG 29, ne vorbeste despre prezenta americana in viata comunitatii locale, el fiind un sceptic ponderat cu privire la binefacerile aduse pana acum de oaspeti.