Proprietăţile confiscate de statul comunist de la etnicii germani din Săcălaz au devenit ţinta mafiei retrocedărilor. EVZ arată cum acestea ajung „unde trebuie“. Sursa: Horia Călăceanu

Casele şi grădinile nemţilor care au fugit din România comunistă sunt o veritabilă mină de aur pentru speculanţii imobiliari cu legături în primării şi justiţie. Fabricând probe în procese de uzucapiune sau determinând primăriile să vândă proprietăţile în baza Legii 114, mafia intră în posesia terenurilor pe care se construiesc apoi vile. Situată la mai puţin de 10 kilometri de Timişoara, comuna Săcălaz a fost una în care etnicii germani erau majoritari până în anii ’80 (românii reprezentau mai puţin de 10 la sută din locuitori).

„În prezent, numai trei familii de nemţi mai locuiesc aici. În 1940 erau peste 4.000 de nemţi în comună, care au plecat în două valuri. Primul, imediat după război, aproximativ 1.000 de persoane, iar valul al doilea, în anii ’80, când au plecat toţi“, spune Gheorghe Blejuşcă, consilier local, specialist în istoria localităţii. „Toate proprietăţile lor au intrat în proprietatea statului român, în ele fiind mutate familii de români venite din alte zone. După 1990, în momentul apariţiei Legii 112/1995, chiriaşii au avut posibilitatea să le cumpere“, explică Maria Cepariu, care se ocupă printre altele şi cu afaceri imobiliare.

Presiune enormă pe primării

„Există o presiune enormă pe primăriile din jurul Timişoarei. În cinci ani, preţul metrului pătrat de teren a crescut de la 10 la 60 de euro. Explicaţia: satele germane au o particularitate. Casele au, spate în spate, grădini de cel puţin 1.500 de metri pătraţi pentru fiecare proprietate, ideale pentru reparcelare şi ridicare de vile. Singura piedică era cumpărarea în baza Legii 112, care presupune interdicţie de vânzare 10 ani. Ceea ce bloca un deceniu proprietăţ