Decizia BNR, din martie, de a majora dobânda sa de politică monetară de la 9 la 9,50%, s-a reflectat, mai rapid decât de obicei, în evoluţia dobânzilor practicate de băncile comerciale atât la depozitele atrase, cât şi la credite.
Hotărârea BNR ţinteşte în primul rând evoluţia inflaţiei, care de la 8%, în prezent, ar trebui să scadă, conform analiştilor, la sfârşitul anului, la 5,5 - 6,2%, în timp ce culoarul dorit de banca centrală este de 3,8 plus-minus 1%. În al doilea rând se doreşte o reducere a ritmului de majorare a creditării, având în vedere că valoarea creditării din 2007 a celor mai importante cinci bănci a fost anul trecut de 90,61 miliarde de lei, în timp ce ele au atras în depozite doar 85,06 miliarde de lei.
Iar o ştire de ultimă oră arată că agenţia de rating Fitch a inclus România printre statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate în 2007 la riscurile sistemice care vizează sectorul bancar, din cauza creşterii prea rapide a creditării şi volatilităţii mari a cursului de schimb. România a fost retrogradată din clasa de risc „2“ în clasa „3“ după indicatorul macroeconomic atribuit de Fitch pentru a măsura potenţialele riscuri sistemice.
Nu trebuie uitat riscul nerambursării creditelor, care se va reflecta direct în creşterea costurilor la care se realizează împrumuturile, prin mărirea de către băncile comerciale a provizioanelor. Bancherii vor majora provizioanele pentru a acoperi eventuale pierderi provocate de clienţii care nu-şi mai pot rambursa datoriile, cele mai vulnerabile fiind creditele de consum acordate fără garanţii. Ar apărea, la fel ca în SUA, efectele negative ale creditării realizate anul trecut, datorită euforiei care apăruse pe fondul aprecierii importante a leului şi a scăderii de către BNR a dobânzii sale de politică monetară până la 7%. Se vor afla în pericol atât companiile mici şi mijlocii, cât şi numeroase