Adjunctul secretarului de stat american, Daniel Fried, a afirmat ca summitul NATO de la Bucuresti a fost "unul dintre cele mai deschise, dramatice si productive reuniuni" ale Aliantei Nord-Atlantice. Intr-o declaratie facuta presei straine din Statele Unite, Fried sustine ca "ne-am dus la summit fara sa cunoastem care va fi deznodamantul sau", adaugand ca unele dintre chestiuni au fost solutionate de lideri in intalniri informale si in cele 36 de ore de "discutii intense".
Potrivit lui Fried, reuniunea a fost "remarcabila" datorita succeselor obtinute in patru chestiuni importante:
Afganistanul: "Liderii NATO au adoptat o declaratie a angajamentului nostru de a vedea ca Afganistanul este un succes si ca sprijinim guvernul ales de la Kabul". Ambasadorul american sustine ca documentul a fost adoptat nu doar de statele membre ale NATO, ci si de tarile ce isi aduc contributia la Forta internationala de asistenta din Afganistan lucru care indica "ca facem progrese in transformarea NATO intr-o organizatie transatlantica cu responsabilitati si misiuni in intreaga lume".
Scutul antiracheta: "Am facut progrese importante. Aliatii au recunoscut amenintarea pe care rachetele balistice o pot avea, au sustinut conceptul unei aparari antiracheta si au cazut de acord sa lucreze nu doar cu Statele Unite ci intr-o arhitectura mai generala ce include NATO, contributii americane si, speram, si Rusia".
Viitoarea aderarea a Ucrainei si Georgiei: "Dupa o serie importanta de discutii, a fost obtinut un consens major care prevede ca Ucraina si Georgia vor deveni membre ale Aliantei". El a respins afirmatiile ca Germania si Franta "i-ar fi dat Rusiei drept de veto asupra deciziilor NATO", afirmand ca Berlinul si Parisul s-au aratat preocupate daca Ucraina si Georgia sunt pregatite sa adere in acest moment la Alianta.
Anuntul Frantei pr
