50% din totalul populaţiei de etnie romă din ţara noastră (neoficial două milioane de oameni) trăieşte în comunităţi închise sărace, izolate de restul societăţii. Sursa: Sibianul

Ziua Internaţională a Romilor i-a prins pe ţiganii din România plini de voie bună, iar pe liderii lor, trişti. În timp ce în comunităţile de romi chefurile s-au ţinut lanţ în ultimele două zile, bulibaşii se gândesc la pierderea tradiţiei, sunt supăraţi că India nu-i recunoaşte ca fii rătăcitori, iar deputatul Partidei Romilor, Nicolae Păun, cere guvernului să se preocupe de reducerea decalajului dintre nivelul de trai al românilor şi cel al romilor de pe teritoriul ţării.

În România, conform ultimului recensământ, sunt 532.000 de romi, însă numărul neoficial al acestora - recunoscut şi de liderii comunităţilor - este de peste două milioane. Londra, una dintre capitalele europene cele mai deranjate de afluxul de ţigani sosiţi ilegal şi preocupaţi mai ales de furat şi de cerşit, este şi capitala în care s-a ţinut primul Congres Mondial al Romilor, pe 8 aprilie 1971. Atunci au participat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din 14 ţări, a fost stabilit imnul ţiganilor - „Gelem, gelem“ (trad. „Am călătorit, am călătorit“), drapelul reprezentativ şi tot atunci a fost adoptat cuvântul „rom“.

Prima atestare documentară a comunităţilor de romi datează din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. La acest prim congres s-a stabilit, printre altele, că pe 8 aprilie trebuie comemoraţi romii ucişi în cel de-al Doilea Război Mondial. Regimurile fasciste au persecutat romii în toate ţările unde au existat: au fost aruncaţi în închisori, chinuiţi ori deportaţi în lagăre de exterminare.

S-au izolat de lume

Chiotele petrecerilor ţigăneşti s-au auzit ieri din toate localităţile României, iar asociaţiile romilor s-au străduit s