Şefii combinatului siderurgic de la Galaţi, cel mai mare din România, vor ca în 2012 să rămână cu cel mult doar 10.000 de angajaţi, din 14.000 cât are în prezent. Sursa: Reuters
La momentul privatizării, combinatul din Galaţi avea 28.000 de angajaţi. Cea mai la îndemână metodă pare a fi reducerea de personal, deşi directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Augustine Kochuparampil, spune că „nu vom cere niciodată cuiva să plece“.
Cel mai mare grup siderurgic din lume, condus de indianul Lakshmi Mittal, are costuri mari în România şi va încerca să şi le reducă apelând la toate mijloacele. „Omul de oţel“, aşa cum a fost supranumit Mittal, al patrulea cel mai bogat om din lume (cu o avere de 45 miliarde de dolari), îşi va eficientiza activitatea din România pe mai multe planuri. Combinatul va fi independent energetic din moment ce participă la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Apoi, compania va externaliza activităţile neprofitabile şi va continua disponibilizările.
Angajaţii nu se ridică la standardele Mittal
Mittal are cheltuieli pe care nu le poate schimba prea curând. Energia şi gazele s-au scumpit şi reprezintă 12% din costurile totale ale combinatului, iar către bugetul statului indienii au virat din 2001 taxe şi impozite de 630 de milioane de dolari. Pe de altă parte, materia primă adusă din Australia, SUA sau Brazilia s-a scumpit mult în ultimul an. „Minereul de fier s-a scumpit cu 65%, cărbunele are o creştere de peste 100%, iar preţurile pentru oţelul produs de noi au crescut, dar nu atât de repede“, spune Kochuparampil.
Oţelul produs de fostul Sidex ajunge în uzinele Dacia sau pe piaţa în creştere a construcţiilor, însă angajaţii tot nu au atins standardele dorite de investitori. „În Germania produceam 1,2 milioane de tone de oţel cu 550 de angajaţi, iar în Polonia 6 milioane de
