Cota de lapte şi subvenţiile sunt priorităţile pe care ţara noastră le va aborda la Bruxelles. Cercetătorii le indică oficialilor de la Bucureşti ce anume ar trebui să negocieze. Sistemul de plăţi directe la hectar ar trebui menţinut pe termen mediu, o parte din fondurile pentru dezvoltare rurală ar fi bine să susţină introducerea unor mecanisme de gestionare a riscurilor în agricultură, iar cotele de lapte ar trebui să crească gradual. Acestea sunt câteva din recom
Cota de lapte şi subvenţiile sunt priorităţile pe care ţara noastră le va aborda la Bruxelles. Cercetătorii le indică oficialilor de la Bucureşti ce anume ar trebui să negocieze.
Sistemul de plăţi directe la hectar ar trebui menţinut pe termen mediu, o parte din fondurile pentru dezvoltare rurală ar fi bine să susţină introducerea unor mecanisme de gestionare a riscurilor în agricultură, iar cotele de lapte ar trebui să crească gradual. Acestea sunt câteva din recomandările pe care cercetătorii de la Institutul European din România (IER) le fac oficialilor care vor negocia la Bruxelles şi Strasbourg. Studiul intitulat „Analiza evoluţiei şi orientărilor Politicii Agricole Comune dintr-o perspectivă românească“ îşi propune să identifice direcţiile spre care ar trebui să se îndrepte România în procesul de reformare a bugetului UE alocat agriculturii.
Dispute pe tema subvenţiilor
Cercetătorii IER îşi argumentează aceste recomandări prin faptul că suprafaţa agricolă a ţării este fărâmiţată în 4,2 milioane de exploataţii, din care trei milioane de ferme practică o agricultură de subzistenţă. În această situaţie, atât pentru păstrarea terenurilor agricole în bune condiţii de mediu, cât şi pentru susţinerea financiară a micilor fermieri, este necesară menţinerea subvenţiilor. În schimb, marii producători, care
