Dintre participantii italieni la colocviul international desfasurat la Roma (27-28 martie 2008) si dedicat memoriei marelui arheolog Dinu Adamesteanu, la 95 de ani de la nastere, cei mai multi veneau din sudul Italiei. Cum se va vedea, nu intamplator.
Nascut la Toporu, fostul judet Vlasca, la 25 martie 1913, tanarul arheolog Dinu Adamesteanu era inca bibliotecarul Academiei Romane din Roma (Scoala Romana din Roma) cand, in 1947, aceasta institutie remarcabila, intemeiata de Vasile Parvan in 1921, a fost inchisa de regimul comunist din Romania. Profesorul Scarlat Lambrino, pana atunci directorul scolii, si majoritatea discipolilor sai aflati atunci la Roma, intre care si Dinu Adamesteanu, au decis sa nu se mai intoarca in patrie, incepand sa inteleaga marile primejdii care ii asteptau acolo.
In anii 1949-1950, Dinu Adamesteanu a inceput cercetari arheologice sistematice, prin investigatii de teren si sapaturi propriu-zise, in Sicilia.
Mai intai la celebra Siracuza, apoi in multe alte asezari si in zonele inconjuratoare acestora, peste 20 la numar potrivit toponimelor care apar in rapoartele publicate in acei ani. Sarcina pe care si-o asumase era una dintre cele mai dificile, in situatia grea in care se afla Italia si mai ales aceasta regiune dupa razboi. Adamesteanu a pus atunci in practica tot ce invatase la Histria si apoi la Roma.
Despre o prima directie si metoda de cercetare am scris in notele anterioare, cand am amintit problema relatiilor dintre colonistii greci si autohtoni, in care arheologul fusese initiat la Histria. O alta directie pe care o vedea realizata - mai intai tot la Histria, chiar daca, desigur, nu era noua in Europa - consta in utilizarea fotografiei aeriene pentru cercetarea arheologica. Scarlat Lambrino, pe atunci responsabilul cercetarilor arheologice de la Histria, comanda in 1938 la Aeroclubul din Constanta - s
