Numele Stratan face carieră în cultura română. După poetul Ion Stratan, cântăreţul Pavel Stratan, a apărut şi un creator de cărţi-obiect, Emil Stratan, foarte talentat şi inventiv. Editura sa, Eis Art, din Iaşi, a expus în ultimii ani la Galeriile de Artă Eleusis şi la târgurile de carte Librex volume cu coperte de lemn şi de aramă, importate, parcă, dintr-un Paradis al cărţii. Mai există şi tomuri îmbrăcate în piele de căprioară sau în casete din lemn de nuc. Dacă judecăm după lista apariţiilor de până acum, suverană este poezia: Mihai Ursachi, Marşul spre stele, ilustraţii de Constantin Baciu, Mircia Dumitrescu, Ioan Gânju; Dan Laurenţiu, Efebul de aur, ilustraţii de Constantin Baciu; Lucian Vasilescu, Fără de care ar fi în zadar, ilustraţii de Constantin Baciu; Şerban Foarţă, Douăzeci şi opt de psalmi, ilustraţii de François Pamfil; Ioan Es Pop, Şi cei din urmă vor fi cei dintâi, ilustraţii de Aurel Vlad; Ovidiu Genaru, Lucian Vasilescu, Unse pe suflet...; Emil Brumaru, Ne logodim cu un inel de iarbă, ilustraţii de Zamfira Bârzu; Emil Brumaru, E-o dezvelire-a lucrurilor simple.
Aproape toate aceste incunabule (post)moderne sunt de un desăvârşit bun-gust (excepţie fac cărţile concepute sub forma unor sandviciuri). Emil Stratan omagiază într-un mod insolit literatura, o glorifică, o transformă într-un monument. Şi nu o face din complezenţă, ci numai atunci când este vorba de scriitori cu adevărat valoroşi, care merită trataţi astfel. N-ar fi de mirare ca, în curând, tot felul de veleitari să-l ia cu asalt, pretinzând să li se confecţioneze şi lor cărţi-obiect. Să sperăm că Emil Stratan nu va ceda. Sau că le va confecţiona cărţi-obiect din pungi de plastic şi coji de banane.
Numele Stratan face carieră în cultura română. După poetul Ion Stratan, cântăreţul Pavel Stratan, a apărut şi un creator de cărţi-obiect, Emil Stratan, foarte talentat şi inventiv.
