Capitala ar putea deveni disciplinata urbanistic daca legislatia in vigoare ar fi mai putin permisiva. In plus, problemele care deriva din aceste "derapaje" s-ar solutiona daca s-ar constitui o sectie specializata in imobiliare pe langa DNA, considera specialistii.

Distrugerea caselor de patrimoniu si cresterea numarului de constructii de tip zgarie-nori, prin modificarea abuziva a legislatiei, sunt "derapaje in urbanism" care au consecinte grave asupra mediului de viata al bucurestenilor, sunt concluziile dezbaterii "Arhitectura, constructii, urbanism. De la lipsa de responsabilitate la coruptie". Nicusor Dan, presedintele Asociatiei "Salvati Bucurestiul", a precizat ca ambuteiajele sunt efectul urbanizarii haotice: "In centrul orasului au fost create foarte multe cladiri inalte. Conform raportului «Bucuresti, un dezastru urbanistic», de pilda, la ora pranzului 500 de masini ies din parcarea Cathedral Plazza pe o strada cu sens unic", fapt care ingreuneaza foarte mult traficul din zona. Nicusor Dan a dat, de asemenea, drept exemplu timpul mediu in care o ambulanta ajunge la destinatie:

"Daca in 2002 aceasta ajungea in 12 minute, in 2006 ambulanta facea circa 35 de minute. De aceea, daca acum sase ani erau 1.800 de decese la sosirea ambulantei, ele au ajuns la 2.320 in 2006". Fostul ministru al Lucrarilor Publice Nicolae Noica crede ca, "daca legislatia ar fi pusa la punct si nu ar mai permite un urbanism derogatoriu si abuzuri", numarul acestor cazuri s-ar reduce. La randul sau, Ana Blandiana, presedinta Fundatiei "Academia Civica", socoteste ca "dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului nu este decat un simbol al coruptiei care exista in toate domeniile". In acest sens, Radu Filipescu, presedintele GDS, a dat exemplul strandului Tineretului, unde Agentia Nationala pentru Sport a semnat doua contracte "care incalca legea" pentru ca sunt de