- Cultural - nr. 72 / 11 Aprilie, 2008 Am retinut din articolele semnate de Lazar Ladariu verbul a trancani. Redam secventele in care apare acest cuvant: "…domnul Basescu trancanea, jignind despre Marea Neagra, «ligheanul rusesc»…". In legatura cu problema Kosovo: "… unii ziaristi trancanesc despre «exacerbarea situatiei»…". Verbul a trancani este derivat de la interjectia onomatopeica tranc, cuvant care imita zgomotul produs de o cadere sau de o lovitura puternica si brusca. Are si o varianta tranca, prezenta in interjectiile compuse: tranc-tranca; tranca-tranca. In DOOM, este notata si interjectia familiara tranca-fleanca, fara sa-i precizeze sensul. Credem ca peiorativ este vorba de un zgomot facut de rostirea, gura cuiva. Fleanca, familiar si depreciativ, gura (ca organ al vorbirii). Expresia: Tine-ti (sau inchide-ti, taca-ti) fleanca, taci! Nu mai vorbi fara socoteala! Variante: fleanca, fleoarca. Revenim la a trancani, a vorbi mult si fara rost, a indruga vrute si nevrute, a flecari, a sporovai. Trancanire, actiunea de a trancani si rezultatul ei. Trancaneala , trancaneli, actiunea de a trancani si rezultatul ei; vorbire, sporovaiala, flecareala; zgomot de glasuri produs de cei care trancanesc. Trancanit, substantiv, faptul de a trancani. Am consultat si cele doua volume de lexic regional. Pe la Orastie este substantivul tranca, plural trance, clopot, facut din tabla, care se atarna la gatul vitelor, talanga. Prin Valcea, trancanau, plural trancanai, variante trancau, trancai, om care umbla fara rost, care umbla brambura. Prin Dolj, adjectivul trancanit, ametit de bautura. Comentand unele exprimari din vorbirea lui Traian Basescu, Lazar Ladariu se intreaba: "Sa fie vorba despre o crasa lipsa de educatie? Despre marlanie? Despre mitocanie?...". Adjectivul cras, crasa, care nu corespunde nici celor mai modeste exigente; ale carui caractere negative sunt s