Zaher Iskandarani este acuzat, în dosarul de la Tribunalul Bucureşti, de asociere cu alţi doi cetăţeni arabi şi un român pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite cu utilaje de producţie a ţigărilor şi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum şi ascunderea sursei impozabile.

Zaher Iskandarani este acuzat, în dosarul de la Tribunalul Bucureşti, de asociere cu alţi doi cetăţeni arabi şi un român pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite cu utilaje de producţie a ţigărilor şi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum şi ascunderea sursei impozabile.

SCAPĂ? Tribunalul Bucureşti a admis sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) cu soluţionarea excepţiei ridicată de avocata lui Iskandarani, Domnica Antoniuc, care a susţinut neconstituţionalitatea dispoziţiilor din legea penală cu privire la introducerea în proces a părţii responsabile civilmente. Antoniuc a susţinut că art. 16 din Codul de procedură penală în care se reglementează introducerea în proces a părţii responsabile civilmente ar fi neconstituţionale în raport de prevederile Constituţiei referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil. Avocata a susţinut că se dă posibilitatea ca partea să fie introdusă în faţa instanţei, ceea ce nu ar mai permite acesteia să-şi facă apărarea la urmărirea penală ca restul părţilor. Curtea de Apel Bucureşti respins în octombrie 2007 recursul DIICOT împotriva încheierii Tribunalului Bucureşti prin care s-a decis ridicarea sechestrului pe fabrici din Timiş ale lui Zaher Iskandarani şi transferul măsurii asiguratorii pe o altă unitate şi un teren, în dosarul în care omul de afaceri este acuzat de infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite. Potrivit Domnicăi Antoniuc, avocata omului de afaceri, sechestrul era instituit pe patru fabrici, iar instanţa a dispus punerea măs