Jurnalul Naţional, aşa a fost botezat copăcelul plantat ieri în comuna Vîlcelele, din judeţul Călăraşi. Astăzi este un puiuţ. Abia sare cu-o şchioapă de pămînt.Rădăcinile sale sînt însă puternice şi, peste trei ani, va fi, cu siguranţă, un copac în toată firea. Pînă atunci mai are nevoie de cîteva praşile (cam trei în fiecare an), după cum ne-a explicat Eduard Voican, inginerul silvic care se ocupă de proiectul “Salvează pădurea”.
Jurnalul Naţional, aşa a fost botezat copăcelul plantat ieri în comuna Vîlcelele, din judeţul Călăraşi. Astăzi este un puiuţ. Abia sare cu-o şchioapă de pămînt.
Rădăcinile sale sînt însă puternice şi, peste trei ani, va fi, cu siguranţă, un copac în toată firea. Pînă atunci mai are nevoie de cîteva praşile (cam trei în fiecare an), după cum ne-a explicat Eduard Voican, inginerul silvic care se ocupă de proiectul “Salvează pădurea”.
În cadrul aceluiaşi proiect au mai fost plantaţi, numai în cursul zilei de ieri, 450 de copaci din speciile: ulm, salcie, mojdrean, vlădiţă, sălcioară. Copăceii au fost botezaţi în funcţie de imaginaţia celor care i-au plantat: de la copii de şcoală generală la jurnalişti, personalităţi publice şi membri ai comunităţii locale.
Despre sălcioara Jurnalului am aflat tot de la inginer că este un arbust denumit popular “mierea ursului”. La maturitate nu poate atinge mai mult de trei metri înălţime. Pînă atunci… are însă nevoie de atenţie şi de îngrijiri.
Locul. De ce comuna Vîlcelele? Fiindcă solul, relieful şi clima sînt mai mult decît prietenoase cu arbuştii. Şi oamenii locului sînt la fel de prietenoşi. Ei şi-au asumat răspundera că se vor ocupa de copăcei pînă vor deveni maturi, şi chiar şi după. “Este o moştenire pe care noi, generaţia de astăzi, o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri”, a punctat Ioan Ionce, în calitate de păstor spiri
