14 Aprilie – Pomenirea Sfântului Martin Marturisitorul, Papa al Romei

Martin a fost intronizat Papa al Romei în 649, când Ortodoxia lupta cu ereticii monoteliti, care sustineau ca în Domnul nostru întrupat actioneaza o singura vointa. Împaratul Bizantului, Constans al II-lea scrisese un volumas intitulat „Typos”, favorabil ereticilor. Arunci Papa Martin a convocat un Sinod format din 105 episcopi, care au dat anatemei „Typos-ul” împaratului, apoi a scris o scrisoare patriarhului Pavel de la Constantinopol, rugându-l sa pastreze curat adevarul Ortodoxiei si sa-l sfatuiasca pe împarat sa renunte la erezie. Aceasta i-a mâniat pe împarat si pe Patriarh, care au hotarât sa-l aduca legat pe Papa Martin, de la Roma la Constantinopol. Comandantul trimis nu a îndraznit sa-l lege pe Papa cum i se poruncise, dar a mituit un soldat ca sa-l omoare în biserica cu sabia, la vremea savârsirii Sfintei Liturghii. Când soldatul a intrat în biserica cu sabia ascunsa sub haina, a orbit. Astfel, prin grija Lui Dumnezeu, s-a izbavit de moarte Papa Martin. Apoi, prin intrigile ereticului patriarh Pavel, împaratul a trimis alt comandant la Roma, pe Theodor, care avea porunca sa-l aduca legat la Constantinopol pe Papa Martin, sub acuzatia de complot cu sarazinii pentru rasturnarea puterii imperiale si ca nu o cinsteste pe Maica Domnului. Când comandantul a sosit la Roma si a citit acuzatiile, Papa Martin le-a înfierat ca pe niste insulte, zicând: „Cu sarazinii, dusmanii lui Hristos, nu avem nici o partasie. Cât despre Preacurata Maica a Dumnezeului nostru lisus Hristos, cei care nu o cinstesc si nu i se închina ei, anatema sa fie asupra lor si în viata aceasta si în cea care va sa fie.” Dar comandantul nu a fost impresionat de marturia Papei, pe care l-a legat în lanturi si l-a adus la Constantinopol, unde multa vreme a zacut în închisoare, apoi izgonit în surghiun, a murit în anul