MUZELE LITERATURII ROMĂNE● PERECHEA-ETALON A NEFERICIRII ● S-au iubit pînă la moarte Nimeni nu poate explica clar prin ce alchimie văpaia din viscere şi dezordinea din gînduri, răul de moarte ameninţător şi otrava dulce din sînge, condimentele îmbibate în fiinţe posedate de fatalul demon se traduc într-un echilibru grandios al cuvintelor.

MUZELE LITERATURII ROMĂNE

PERECHEA-ETALON A NEFERICIRII ● S-au iubit pînă la moarte

Nimeni nu poate explica clar prin ce alchimie văpaia din viscere şi dezordinea din gînduri, răul de moarte ameninţător şi otrava dulce din sînge, condimentele îmbibate în fiinţe posedate de fatalul demon se traduc într-un echilibru grandios al cuvintelor. Nimfele care au tulburat viaţa scriitorilor, ele însele ignorîndu-şi fantastica putere, au răsucit destine, au învolburat cernelurile şi au chinuit penele, intrînd între coperţile nemuritoare ale operei lor. Femeia, mirodenia cea mai însemnată a vieţii bărbatului creator, a fost dintotdeauna motorul care a stîrnit, direct sau mijlocit, travaliul scriiturii. Nimfete, femei copilăroase ca o rază de soare, femei senzuale şi demoniace, care posedă toate armele ce ţin în robie sufletul bărbatului îndrăgostit, au traversat vădit paginile literaturii române. Veronica Micle, Elena Negri, Natalia Negru, Lidia Manolovici, Agatha Grigorescu, Henriette Yvonne Stahl, Aurora Cornu, Ligia sînt doar cîteva dintre ele. Poveşti de dragoste fulgerătoare, iubiri legitime sau triunghiuri conjugale au bîntuit şi au închegat harul autorilor. Bacovia a găsit mereu în iatacul şi-n sufletul Agathei un refugiu liniştitor, Ligia a fost pentru Gellu Naum femeia alături de care poetul a reinventat o lume, studenta Natalia Negru a fost turmentul care a luminat pentru o vreme pustiul întunecat al lui Şt.O. Iosif. Deziluzia pe care Natalia a trăit-o în faţa bărbatului pe care ea îl văzuse