A-l aseza pe Marian Vanghelie langa Cristian Diaconescu e ca si cum l-ai imbraca in pufoaica, l-ai incalta cu cizme de cauciuc si l-ai trimite sa-si tina discursurile printre manelisti in Piata Crangasi.

Cam ceea ce i-a facut PSD lui Mircea Geoana in 2004, cand l-a transformat din ministru de externe, principalul avantaj competitional al acestuia in lupta cu Traian Basescu, in baiat de baiat. La alegerile pentru Primaria Capitalei vor conta nu doar candidatul si partidul. Alegatorii vor tinea seama si de anturaj. Or, asa cum stim de la bunici, anturajul poate sa strice: o echipa inadecvata imaginii lui Cristian Diaconescu ii va ruina sansele in fata lui Vasile Blaga. Candidatul PDL il are ca partener de tandem pe Liviu Negoita, primarul de aur, de la care fiecare aspirant la sefia unui sector bucurestean spera sa soarba un strop de popularitate. Abuzul de Liviu Negoita, cocotandu-l pe panouri publicitare cu tot felul de candidati necunoscuti, va dauna perceptiei PDL. Dar nu face mai mult rau decat alaturarea lui Marian Vanghelie & comp. (ilustrii anonimi Doru Giugula, Vasile Mihalache, Dan Tudorache) de Cristian Diaconescu.

Perceput ca un diplomat elegant si echilibrat, Cristian Diaconescu are capacitatea de a atrage, pe langa voturile nucleului dur al partidului, sufragiile indecisilor si pe ale unor alegatori ai PDL si PNL dezamagiti de esecul proiectului Aliantei D.A. si de modelul de edil impus de Traian Basescu. Primarul cu viziune, care elaboreaza politici publice si este prezent prin ceea ce face, poate castiga in fata primarului apropiat de statia de autobuz. Exista in Bucuresti un electorat tentat sa experimenteze si votul pentru un candidat si proiectele sale in detrimentul votului politic. In plus, tendinta candidatilor PDL si PNL de a se lua la harta pe nimicuri reprezinta un avantaj pentru al treilea, ca de obicei, in acest caz pent