Această teză este susţinută de analişti politico-militari, după încheierea summitului Alianţei Nord-Atlantice Noua „hartă” a NATO, trasată la Summitul de la Bucureşti, a conturat şi noi roluri pentru fiecare membru al Alianţei. Analiştii politico-militari români cred că, pentru România, o prioritate va fi reabilitarea relaţiilor cu Rusia.
Ei consideră că invitaţia lansată de Putin lui Băsescu, de a veni în vizită la Moscova, este o oportunitate, urmând chiar exemplul bunelor relaţii existente între Rusia şi SUA.
„Putem să iniţiem, cu mult curaj, un parteneriat strategic cu Rusia. Există o bună oportunitate în acest sens, oferită chiar de recenta invitaţie în Rusia, adresată de preşedintele Putin domnului Traian Băsescu”, este de părere general-maiorul (r) Mihaiu Mărgărit, director de proiect în cadrul Fundaţiei EURISC şi fost şef de serviciu de informaţii militare.
În opinia acestuia, parteneriatul cu Rusia va permite nu doar relaţii economice, ci şi lansarea unor proiecte comune legate de securitatea la Marea Neagră, în baza principiilor afirmate şi dezvoltate de NATO la Bucureşti.
Bunele relaţii dintre România şi Rusia ar putea reprezenta şi „garanţia unor proiecte pentru trasee de gazoducte şi conducte de petrol preconizate să plece, în diferite variante, din Caucaz spre Europa”.
Parteneriatul cu Rusia ar fi posibil mai ales în contextul în care ’’logica Războiului Rece’’, vehiculată după primul val al extinderii NATO, s-a dovedit a fi o eroare. O altă zonă de acţiune a României după Summitul de la Bucureşti ar putea fi „spaţiul ex-iugoslav, în baza unor apropieri ce vin din istorie”.
Această zonă „oferă şansa de a ne manifesta ca factor de stabilitate prin reconciliere, de consolidare democratică şi de integrare în comunitatea euro-atlantică a relativ noilor state. În general, pol