În ultimii ani, sumele atrase de bănci - din economii, de la speculatorii străini, de la creditorii străini - au fost, în mod constant, mai mari decât cele pe care au reuşit să le plaseze sub formă de credite. În perioada următoare, banca centrală s-ar putea transforma în creditor al sistemului bancar, ceea ce înseamnă că băncile vor face apel la facilităţile de creditare ale BNR. Dacă se va ajunge la aşa ceva, înseamnă practic o inversare a situaţiei de pâ

În ultimii ani, sumele atrase de bănci - din economii, de la speculatorii străini, de la creditorii străini - au fost, în mod constant, mai mari decât cele pe care au reuşit să le plaseze sub formă de credite.

În perioada următoare, banca centrală s-ar putea transforma în creditor al sistemului bancar, ceea ce înseamnă că băncile vor face apel la facilităţile de creditare ale BNR.

Dacă se va ajunge la aşa ceva, înseamnă practic o inversare a situaţiei de până acum, când banca centrală era nevoită să atragă depozite de miliarde de lei în fiecare lună pentru a evita o scădere accentuată a dobânzilor. Isărescu spune că este posibil să ajungă în poziţia de creditor chiar în câteva săptămâni.

Anul trecut, de exemplu, se previziona că băncile vor mai avea nevoie de câţiva ani pentru a ajunge ca volumul de credite acordate să nu poată fi acoperit de resursele pe care le pot atrage din piaţă sub formă de depozite sau ca împrumuturi externe. Pe lângă investiţiile minime din partea sistemului bancar în stimularea activităţii de economisire a populaţiei, şi contextul internaţional defavorabil a accelerat reducerea lichidităţii din sistemul bancar. Criza financiară la nivel mondial a determinat majorarea dobânzilor la finanţările externe, dar şi o disponibilitate mai mică a societăţilor mamă de a-şi împrumuta filialele. În