- Politic - nr. 75 / 16 Aprilie, 2008 Asa cum se intampla cam des pe la noi, in tara "fabulospiritului” romanesc, pe meleagurile in care orice minune tine trei zile, poate ca a trecut cam neobservat un gest laudabil al presedintelui Traian Basescu. Dupa cum v-ati convins, nu l-am menajat, niciodata, pentru gafele lui nu putine la numar! Insa, ce-i bine facut si in beneficiul neamului romanesc si lui Dumnezeu ii place! Dand Cezarului ce-i al Cezarului, cum se spune, gestul presedintelui Romaniei trebuia (si trebuie) aplaudat: a promulgat legea de respingere a Ordonantei "Gojdu”! Dupa cum se stie, conform Ordonantei nr. 183, semnata la 20 octombrie 2005, la Bucuresti, de ministrul de Externe de pe atunci, Mihai Razvan Ungureanu, a existat un Acord prin care lua fiinta Fundatia Publica RomanoUngara "Gojdu”, cu sediul la Budapesta, care sa includa patrimoniul mostenirii marelui Mecena al romanilor. Adica, mai altfel spus, o ordonanta prin care mostenirea Gojdu sa fie facuta, intr-un fel, pur si simplu, cadou Ungariei. Totul, spre marea bucurie si impacare sufleteasca a penibilului Constantin Anton Calin Popescu Tariceanu, seful Guvernului roman, pe care atat de des il trage ata spre Budapesta! Conform unei abile diversiuni, unei capcane dintr-un scenariu rocambolesc, totul trebuia sa se deruleze in conformitate cu legile ungare, prin incalcarea flagranta si prin desconsiderarea fatisa a prevederilor testamentare ale marelui Mecena roman – Emanuil Gojdu. Or, sfidarea si obraznicia erau prea evidente! Prin Ordonanta de Urgenta nr. 183/2005 se urmarea ratificarea Acordul amintit. Spre cinstea lor, senatorii s-au opus, cu 88 de voturi impotriva si doar doua abtineri. Asadar, fiind for decizional la acest act normativ, Senatul s-a opus complicitatii romanomaghiare a unor guvernanti compromisi si a respins ordonanta pentru cedarea rusinoasa a mostenirii Gojdu. Deci, aranjamen