Pentru Călin Popescu Tăriceanu noaptea de vineri spre sîmbătă a fost una cu peripeţii. A ajuns tîrziu acasă după o zi cumplită şi, de cum a pus capul pe perna lui cea roz, din pene de gîscă, a adormit ca un prunc. S-a foit aşezîndu-şi perna imensă ba pe muchie, ba deasupra capului şi şi-a strîns piciorul drept la piept. În vis săpa cu tîrnăcopul în grădină.

Pentru Călin Popescu Tăriceanu noaptea de vineri spre sîmbătă a fost una cu peripeţii. A ajuns tîrziu acasă după o zi cumplită şi, de cum a pus capul pe perna lui cea roz, din pene de gîscă, a adormit ca un prunc. S-a foit aşezîndu-şi perna imensă ba pe muchie, ba deasupra capului şi şi-a strîns piciorul drept la piept. În vis săpa cu tîrnăcopul în grădină. Se făcea că era enervat pe Dinu, tovarăşul lui de luptă politică de aproape douăzeci de ani, că prea îl cheamă la ordine, că prea se crede magnat, că prea le dă apă la moară puştilor cu caş la gură ai lui Antonescu şi Bogdan Olteanu. Drept urmare, strîngea tîrnăcopul cu ciudă şi trăsnea lovitură după lovitură. Ba ajunsese să nu mai vadă, din groapă, cu toate că pămîntul era tare, ca după o secetă ca astă-vară. În ciuda efortului, nimic. Nu dădea de petrol.

I s-a făcut sete şi, cu ochii abia mijiţi, s-a ridicat domol şi s-a pornit tărăgănat spre chiuvetă. Gustul apei de la robinet, puhhh, nu i-a plăcut şi a înşfăcat o sticlă de şampanie începută de nevastă. Gîll, gîllll. Nu, n-a băut din sticlă, ci, ca europenii, dintr-un pahar cu picior. Cine să prindă sticla, totuşi? Tot pe bîjbîite, Călin Popescu Tăriceanu a revenit în pat. A vrut să îi dea nevestei, încă o dată, dovada că e galant şi să o pupe pe frunte. Dar patul era gol. Ioana era ocupată profesional şi, parcă, îl rugase, în miezul zilei, să vorbească un pic cu Cristi David să-i trimită un poliţist la un bal de caritate, să-i refacă buletinul. A adormit iarăşi, instantaneu.

De data