Plasamentele în produse agricole sau zootehnice se pot dovedi, uneori, mult mai rentabile decât depozitele bancare sau achiziţiile de acţiuni sau obligaţiuni. În octombrie 2007, tona de porumb valora cam 160 de dolari pe pieţele internaţionale. În aprilie 2008, costă circa 240 de dolari. Grâul s-a scumpit încă şi mai tare: de la circa 250 de dolari pe tonă, în vara anului trecut, la peste 500 de dolari pe tonă, în martie 2008. Preţul cafelei şi al zahărului au crescu

Plasamentele în produse agricole sau zootehnice se pot dovedi, uneori, mult mai rentabile decât depozitele bancare sau achiziţiile de acţiuni sau obligaţiuni.

În octombrie 2007, tona de porumb valora cam 160 de dolari pe pieţele internaţionale. În aprilie 2008, costă circa 240 de dolari. Grâul s-a scumpit încă şi mai tare: de la circa 250 de dolari pe tonă, în vara anului trecut, la peste 500 de dolari pe tonă, în martie 2008. Preţul cafelei şi al zahărului au crescut, în aceeaşi perioadă, cu circa 50%, iar cel al orezului, care constituie alimentul de bază pentru circa jumătate din populaţia lumii, aproape s-a dublat. Cam în acelaşi interval de timp, indicii bursieri din toată lumea au pierdut între 10% şi 40% din valoare.

Cu alte cuvinte, cine a investit în 2008 în contracte futures pentru cereale sau alte produse alimentare a putut obţine, în şase luni-un an, un profit de până la 150%. De cealaltă parte, cine a cumpărat acţiuni în aceeaşi perioadă nu a avut decât de pierdut, cel puţin pe termen scurt, în unele cazuri rămânând cu echivalentul a mai puţin de jumătate din suma iniţială.

Chiar dacă, poate, nu sună la fel de bine, soia, concentratul de portocale sau burta de porc congelată au dovedit, în ultimele luni, că pot constitui investiţii la fel de bune ca aurul, platina sau cuprul. „Potrivit ul