Deşi mai puţin impunător decît Palatul român al Parlamentului, sediul Executivului European din celebra clădire Berlaymont de la Bruxelles continuă să fie un simbol la fel de răsunător (ca şi pînă acum) pentru întregul continent.
Deşi mai puţin impunător decît Palatul român al Parlamentului, sediul Executivului European din celebra clădire Berlaymont de la Bruxelles continuă să fie un simbol la fel de răsunător (ca şi pînă acum) pentru întregul continent. Decizii importante se iau în ambele sedii. Şi la Bucureşti, şi la Bruxelles. Poate că la Berlaymont, în capitala Belgiei, responsabilitatea este mult mai mare şi, deci, participarea la procesul decizional este mult mai asumată de membrii Comisiei Europene. Pînă la urmă ei decid soarta a 27 de ţări, dar şi relaţiile cu alte structuri globale. Este şi altă mentalitate.
Bruxellesul găzduieşte la ora actuală 61 de clădiri folosite numai de Comisia Europeană. Uniunea Europeană alocă peste 500 de milioane de euro din bugetul administrativ doar pentru achiziţionarea şi închirierea imobilelor. Criticii spun că este o pierdere de bani, că oferta de pe piaţa imobiliară este mult mai darnică decît la o primă vedere şi că unii se mulţumesc cu prima “pradă” care le cade în mînă.
Responsabilii europeni au găsit însă o solu-ţie – aceea de a obţine un randament mai mare din folosirea spaţiilor. Ar fi nevoie de mai puţine birouri, dar delegaţiile care îşi desfăşoară activitatea la Berlaymont sînt tot mai numeroase. Ar fi nevoie de achiziţionări de birouri, şi nu de închirieri. Ar fi, pînă la urmă, nevoie de o mai mare responsabilitate ecologică în inima şi în mintea oamenilor care merg zilnic la lucru în Casa Popoarelor din Bruxelles. De anul trecut se tot fac planuri. Şi tot mai multe voci impun o atitudine demnă pentru protejarea mediului înconjurător. Schimbările climatice şi tot ce implică ele se
