Studiul recent al unui craniu uman datand din Epoca Bronzului, gasit acum vreo 40 de ani la Aiud, a permis formularea unei concluzii spectaculoase: ne aflam in fata uneia dintre interventiile chirurgicale cele mai impresionante din preistorie. O trepanatie de 12 centimetri pe 7 centimetri in partea superioara a cutiei craniene. Se pare ca pacientul a supravietuit.
Povestea craniului "operat" este, de fapt, povestea rabdarii si tenacitatii unui cercetator pentru care timpul istoric se suprapune peste cel real... si in arheologie, marea descoperire poate veni dupa o asteptare de o viata. Aventura incepe prin anii '70 pe raza localitatii Livezile, de langa Aiud. Horia Ciugudean, arheolog la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si conferentiar universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, pe atunci elev in Aiud, isi descoperea viitoarea chemare si incepea sa colectioneze primele piese preistorice ale carierei sale: fragmente ceramice, unelte de os etc. Atunci a gasit craniul, devenit intre timp celebru, spart in zeci de fragmente. Le-a adunat intr-o punga unde au ramas in asteptare pana in momentul redactarii lucrarii de licenta. Atunci, punand laolalta bucatelele de os, a constatat ca in partea superioara a calotei craniene se afla un orificiu de mari dimensiuni,12,2/7,3 cm, cu marginile regulate, ceea ce l-a facut sa se gandeasca ca ar putea fi vorba de o posibila interventie chirurgicala (operatie pe creier). Era o simpla supozitie. A trebuit sa mai treaca un deceniu, pentru ca un antropolog sa-i confirme ca este vorba cu certitudine de o trepanatie. Din pacate, nici in acel moment posibilitatile cercetarii stiintifice romanesti nu erau diversificate, astfel ca Horia Ciugudean a fost nevoit sa mai astepte...
"In 2001, povesteste arheologul, a fost incheiat un protocol de colaborare cu o echipa de antropologi scotieni de la Universita
